O afacere cu iepuri avantajoasa

Chisinaueanul Anatoli Popov asociaza businessul cu o competitie sportiva: daca te-ai apucat de ceva, atunci trebuie sa mergi inainte. Acum doi ani, el si-a incercat puterile intr-o afacere cu iepuri. Desi a inceput cu numai 20 de animale, astazi, insufletit de rezultatele obtinute, el vrea sa-si extinda ferma pina la 6.000 de capete.

Pina in 2002, Anatoli Popov se ocupa de exportul vinului in Rusia. Totul a mers bine pina intr-o zi, cind afacerea nu a mai dat randamentul scontat si s-a vazut nevoit s-o abandoneze. “Dar nu m-am pierdut cu firea. In afaceri, nimeni nu e asigurat de esecuri, important este sa nu te lasi batut. Eram optimist si cautam solutii”, povesteste Anatoli Popov.

tehnica-mihailov-de-crestere-a-iepurilorIn acea perioada, fiind in vizita in orasul rusesc Rostov pe Don, el facuse cunostinta cu o femeie de afaceri care i-a povestit despre o tehnologie speciala de crestere a iepurilor, supranumita “tehnologie a lui Mihailov”.

Nu a dat prea mare atentie spuselor femeii, fiindca la acel moment mai avea la activ businessul cu vinul.

Mai tirziu, insa, si-a amintit de ea si chiar a pus-o in aplicare, inregistrind o societate cu rasoundere limitata specializata in cresterea iepurilor.

“Doamna care mi-a sugerat ideea de a infiinta o ferma de iepuri, mi-a povestit cite ceva despre particularitatile unui astfel de business.

Cind m-am hotarit sa cresc iepuri, l-am contactat pe autorul acestei tehnologii, de la care am cumparat un ghid de specialitate, niste casete si schemele de confectionare a custilor pentru iepuri. In asa fel, businessul cu iepuri a devenit pentru mine si rudele mele o afacere de familie”, spune Anatoli Popov.

tehnica-mihailov-custi-iepuri-poze

A investit o suma “frumusica” in procurarea primelor familii de iepuri, arendarea lotului de 80 ari si constructia fermei. Primii 20 de “urecheati” i-a cumparat de la fermele similare din Sankt-Petersburg si Odessa. Astazi, la ferma lui Anatoli Popov sunt 3000 de capete de speciile Serebristii, Venschi, Goluboi, Flanda, Belii Velican, Babocica, Novozeelandschi Belii s.a.

Toti iepurii “locuiesc” in custi speciale, confectionate dupa tehnologia lui Mihailov.

Aceasta metoda presupune dotarea fiecarei locuinte cu un rezervor pentru excremente, dotat cu o teava prin care se elimina mirosul neplacut. Iata de ce carnea acestor iepuri este mai curata din punct de vedere ecologic.

Aceasta tehnologie include si o evidenta computerizata, cu un “dosar personal” pentru fiecare urecheat care contine informatii despre starea sanatatii, hrana, procesul de inmultire etc.

Rentabilitatea afacerii cu iepuri depinde de hrana, conditiile de intretinere si de profilaxia bolilor.

Ratia zilnica a iepurilor consta din nutret combinat uscat si fin.

A. Popov cumpara hrana din Rusia pentru ca, dupa spusele lui, in Moldova nu se produce nutret combinat de calitate pentru iepuri.

“Se stie ca aceste animale sunt foarte sensibile la boli, dar in toata activitatea noastra nu am avut cazuri cind animalele s-ar fi imbolnavit. Pentru a evita problemele de acest fel, vaccinam iepurii, efectuam ale procedurile de profilaxie, administrindu-le periodic iod si permanganat de caliu. La fel de necesara este mentinerea curateniei in custile iepurilor. Acord foarte multa atentie acestor trei aspecte si iepuroaicele de la ferma mea fata de 5-6 ori pe an cite 8-10 iepurasi”, spune Anatoli Popov.

Imediat ce ating virsta de trei luni, iepurii sunt sacrificati, carnea fiind comercializata la restaurantele si magazinele din Chisinau. Pretul unui kilogram de carne de iepure tinar se ridica la 70 de lei.

Timp de un an, intreprinderea lui A. Popov vinde circa o tona de carne. In anul curent, antreprenorul a inceput sa comercializeze si pielicele de iepure, gasind piata de desfacere tocmai in Turcia.

Anatoli Popov practica businessul cu iepuri de circa doi ani si spune ca deocamdata nu si-a recuperat investitiile initiale. Insa acest lucru nu-l descurajeaza, dimpotriva, in timpul apropiat el intentioneaza sa-si extinda ferma pina la 6000 de capete.

“Asa suntem noi, cei din familia Popov – daca ne-am apucat de ceva, mergem pina la capat, indiferent de riscuri. Nu concep sa cedez la jumatate de drum si ma dedic afacerii, cum s-ar zice cu trup si suflet. Carnea de iepure este dietiteca si foarte solicitata pe piata. In familia noastra, am incetat sa mincam carne de porc si consumam numai bucate din iepure.

Dar respecti tehnologia de crestere, afacerea cu urecheatii poate aduce profit”, conchide Anatoli Popov.

TOTUL DESPRE CRESTEREA IEPURILOR DE CASA

Cresterea iepurilor poate deveni o afacere rentabila pentru fermierii din Republica Moldova, daca sunt luate in calcul toate particularitatile acestei specii si recomandarilor expertilor in domeniu. “Fermierul” iti ofera informatia de care ai nevoie.

In perioada de “glorie” a cuniculiculturii sovietice Moldova, prin intreprinderile specializate, dar si prin crescatorii individuali, anual crestea circa 6 mln iepuri. Succesul ramurii rezida in buna organizare a sistemului de colectare a carnii si pielcelelor in fiecare centru raional. Astazi practic nu exista date statistice privind numarul “urecheatilor” inregistrati in gospodariile taranesti, intreprinderi individuale, SRL-uri etc.

In plus, dupa colapsul URSS cunicultura autohtona a cunoscut un declin “spectaculos”. De ce?

Unu. Disparitia sistemului centralizat de colectare a produselor finite a generat lipsa acuta a pietei de desfacere. Crescatorii nu erau obisnuiti sa caute singuri cumparatorii, astfel incat multi pur si simplu au abandonat afacerea.

Doi. Ignorarea sau folosirea vaccinelor de calitate dubioasa a generat izbucnirea adevaratelor epidemii in randul iepurilor, care au “taiat” sute de mii de capete.

Astazi practic numai Societatea Republicana a Crescatorilor de Nutrii si Iepuri “Myocastor-lepus” gratie sustinerii financiare din partea proiectelor agrare occidentale incearca sa miste din punctul mort o ramura cu mari perspective pentru Republica Moldova.

Totusi, cea mai mare problema a crescatorilor de iepuri ramane acapararea unei piete de desfacere. Daca fermierii mai gasesc cai de comercializare a carnii, atunci in cazul blanilor e dezastru.

In lipsa unor intreprinderi interesate de prelucrarea pieilor, al doilea produs al acestei activitati este pur si simplu aruncat la cosul de gunoi.

In consecinta unica sursa de venit a afacerii este carnea de iepure, care, de fapt, este foarte dietica, are un continut inalt de proteina, este mai aromata si mai hranitoare decat cea de porc, pasari, bovine iar grasimea se asimileaza mai usor de organismul uman.
Avantajele afacerii cu iepuri

Investitiile intr-un “business urecheat” si efortul depus de fermier in procesul de productie este mult mai mic decat in cazul cresterii porcinelor.

Avantaje sunt evidente:

- furajele pentru iepuri se gasesc in fiecare gospodarie (fan, resturi de fructe, legume, porumb);

- efortul fizic depus in activitate este efectiv infim in comparatie cu late activitati agricole, fermierul urmand sa hraneasca animalele de cel putin trei ori pe zi si sa curete excrementele.

- iepurii pot fi crescuti in spatii reduse, custile fiind mici si suprapuse.

- iepurii de casa se inmultesc rapid (o femela poate fata chiar de sase ori pe an, iar de la o fatare pot fi obtinuti cel putin cinci pui).

- Iepurasii se dezvolta intr-un tempou “salbatic”, astfel incat la varsta de 3-4 luni atinge greutate de circa 2 kg, fiind numai potrivit pentru sacrificare.
Investitii

Pentru lansarea afacerii este necesar in primul rand sa investiti in procurarea materialului genetic de calitate. In Republica Moldova nu exista nici o ferma specializata in cresterea iepurilor de prasila, asa incat sursa primordiala autohtona de material genetic sunt membrii Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri “Myocastor-lepus”.

Insa, daca doriti pasiti cu dreptul in afacere expertii recomanda sa procurati femele si masculi pur-sange de la fermele de prasila din Ucraina si Romania. Pretul unui iepure de “samanta” se ridica la 600 lei. E de remarcat ca la zece femele revine un mascul.

Initial urmeaza sa investiti si-n procurarea custilor. Confectionarea acestora o puteti comanda la lemnarii din localitatea dvs. Pretul unei unitati este de circa 200 lei.

Dar, daca sunteti un mester abili puteti sa le faceti singur. Dimensiunile unei custi pentru o iepuroaica sunt: latimea 70-100 cm; lungimea – 60 cm; inaltimea 50-60 cm. Cusca pentru mascul este de doua ori mai mica. Daca ati inceput afacerea cu zece femele si un mascul, atunci mai aveti nevoie de alte zece custi pentru tineret. Intr-o cusca se pot creste 7-8 iepurasi.

Nu trebuie sa uitati nici de cuiburile pentru fatat, care var costa circa 20-50 lei. Cusca trebuie sa protejeze iepurele contra conditiilor climaterice aspre si sa nu permita accesul altor animale; sa asigure suficient spatiu de miscare si sa fie dotata cu mijloace necesare hranirii si adaptarii; sa aiba amenajat cuibul de fatare si crestere a puilor; sa permita curatarea si dezinfectarea ei cu usurinta, sa ofere conditii zooigienice corespunzatoare prevenirii si combaterii bolilor; sa fie durabila si ieftina.

Este necesar sa investiti si-n hrana.

Iepurii mananca putin, dar de multe ori – de circa 80 de ori pe zi, astfel nici un iepure sanatos nu are stomacul gol. Insa rezultatul e pe fata – doar patru kilograme de mancare (fan, ovaz, orz, porumb, grau) inseamna un kilogram de carne de iepure.

Un iepure matur consuma (timp de 4-5 luni, pana a fi sacrificat): 18 kg grauntoase – 18 lei; 70 kg fan – 50 de lei; 30 kg furaje suculente – 30 de lei. Daca intentionati sa cresteti iepuri dupa tehnologia intensiva a lui Mihailov, care presupune folosirea numai a nutreturilor combinate, atunci investitia in hrana este dubla sau chiar tripla. Un kg de nutret combinat astazi costa 3-5 lei.
Rase de iepuri

In Republica Moldova sunt crescuti in special iepuri-“giganti” Uriasul alb, Uriasul sur, Fluture, Berbec, care sunt folosesc in special pentru carne. Greutate unui individ matur ajunge pana la opt kg, iar suprafata blanii e de 2000 centimetri patrati.

Din rasele mijlocii se evidentiaza Chinchila mare, Argintiu, Negru-Roscat, Neozeelandez alb, fiind folositi pentru carne-blana (masa corporala e de 3-5 kg, iar blana e mai mica).

Exista patru sisteme de reproductie a iepurilor: sistemul de reproductie moderat sau lent, sistemul de reproductie semi-intensiv, sistemul de reproductie intensiv, sistemul de reproductie foarte intensiv.

Expertii recomanda ca in gospodariile taranesti de aplicat sistemul de reproductie semi-intensiv, care prevede patru fatari pe an la o singura femela. Intre doua cicluri de inmultire se recomanda o pauza de 3-4 luni.

Combaterea bolilor iepurilor

Cele mai frecvente boli la iepurii de casa sunt: stomatita infectioasa, rinita infectioasa, pasteureloza, boala hemoragica, mixomatoza, coccidioza, raia. Imediat ce observati simptoamele de boala trebuie contractat medicul veterinar local.

Pentru combaterea bolilor iepurii trebuie vaccinati de doua ori pe an (primavara si toamna) si urmeaza a fi hraniti corespunzator.
Venit

Cresterea iepurilor este o afacere mai profitabila, chiar decat cresterea porcilor. Un simplu calcul demonstreaza acest lucru: 1 iepuroaica x 5 iepurasi x 4 fatari x 2 kg carne = 40 kg de carne de iepure X 40-50lei/kg = 1600 – 2000 lei.

Carnea de iepure poate fi comercializata prin: pietele agricole locale si pietele agricole municipale; magazine specializate; restaurantele etc.

Pentru comercializarea carnii de iepure trebuie de primit certificat veterinar de calitate a carnii de la Centrul Veterinar Local.

Cheltuieli la 50 femele si 5 masculi :

Materialul genetic 55×500 – 27.500 lei

Custi si echipament 55×200 – 11.000 lei

Custi pentru tineret 40-200 – 8.000 lei

Vaccinuri 10 lei/iepure x 55 – 550 lei

Hrana 100 lei/iepure – 5.500 lei

Cheltuieli adiacente – 2.000 lei

Opinia expertului

Nicolae Bucataru, seful Departamentului Perfectionare Cadre al Institutului de Economie si Perfectionare in Domeniul Agroalimentar, doctor habilitat in biologie

“Pentru a avea succes in cresterea iepurilor fermierul trebuie sa procure material genetic de calitate si sa vaccineze animalele de doua ori pe an. Numai astfel poate fi evitata reducerea productivitatii si implicit obtinerea unui castig dublu.

In plus, alimentatia corecta si curatenia incaperilor unde sunt crescuti iepurii sunt alte doua criterii importante de care trebuie sa tineti cont. Din pacate, unii fermieri uita sa faca curatenie si totodata arunca mancarea chiar pe excrementele iepurilor, lucru inadmisibil.

Astfel pot aparea focare de boli cu efect catastrofic.”

( sursa = Revista Fermierul, nr.101 – Republica Moldova )


Posteaza

  

  

  


+ 7 = cincisprezece